Într-o perioadă a vieţii în care la ora 8 dimineaţa claxoanele şi forfota maşinilor nu ne lăsau să dormim şi să respirăm, în care fiecare se străduia să-şi asigure traiul, să se împartă între serviciu, copii şi cuplu, în care abia aveam timp să respirăm, să ne destindem, iată că apare, ințial sub formă de ştire de foarte departe, apoi din ce în ce mai apropiată şi în cele din urmă ne loveşte din plin un inamic invizibil.

Cine s-ar fi aşteptat ca în perioada următoare să nu mai putem ieşi liberi din casă? Să nu mai avem voie să ne plimbăm într-un parc, să mirosim o floare şi să ne bucurăm de primăvară? Să ne găsim prinşi între patru pereţi? Să ne fie frică să ieşim ca să ne luăm o pâine? Să avem atâta timp liber încât să nu ştim ce să facem cu el? Să ne fie frică că părinţii noştri ar putea muri în perioada imediat următoare? Că şi noi ne-am putea îmbolnăvi foarte grav? Să auzim că un apropiat este internat în spital şi să ne fie frică că nu-l vom mai putea vedea niciodată?

Să ne mutăm biroul pe masa din bucătărie şi cei mici să intre şi să iasă din cinci în cinci minute? Să ne fie frică că vom fi daţi afară de la job? Afacerea noastră, ale cărei baze le-am pus cu atâta trudă, să fie de azi pe mâine la pământ? Să ajungem să nu mai putem să ne mai asigurăm traiul de pe o zi pe alta?

Iată că neaşteptatul, incredibilul, imposibilul ne bate la uşă, viaţa multora dintre noi s-a schimbat radical. Atât la nivelul trăirilor, gândurilor, speranţelor, nevoilor sau dorinţelor, cât şi al comportamentului. Emoţiile ne copleșesc şi nu ne putem aduna, concentra și organiza. Timpul pare că stă în loc. Suntem poate mai irascibili, mai speriaţi, mai agitaţi, mai lipsiţi de răbdare, mai letargici. Lumea pare mai îndepărtată, mai absentă, mai centrată pe sine.

Deseori mă întreb care va fi impactul acestei perioade asupra vieţii mele, asupra vieţii noastre, asupra planetei. Oare oamenii vor deveni mai răi, rata criminalităţii va creşte, vor fi mişcări de mase sau vom deveni mai buni, mai atenţi cu natura și acest eveniment ne va uni mai mult. Cred că asta depinde de noi, de fiecare în parte şi de toţi împreună.

O altă întrebare este, oare cum am putea profita de această experienţă? Cum ne-am putea schimba propria stare? Cum am putea transforma acest eveniment neprevăzut, şocant, destabilizator într-o resursă, într-un punct de cotitură, într-un nou început.

Evident cred că primul pas ar fi să ne oprim puţin. Să stăm cu emoţiile noastre, să le conştientizăm. Să ne gândim cât mai logic, mai raţional la situaţia actuală şi la implicaţiile ei. Să încercăm să transformăm frica şi furia în speranţă şi motivaţie. Să privim în urmă la situaţii în care am fost puşi la încercare şi să vedem cum am trecut peste ele. Să folosim toate resursele ce zac în noi pentru a ne mobiliza să facem această schimbare. Resursa inestimabilă de timp ne stă acum la dispoziţie, poate mai mult ca oricând. O putem folosi fugind de realitate, uitându-ne la filme, la televizor sau înfruntând trăirile și aducând un plus vieţii noastre, în general.

Ce ne-ar putea ajuta să ne liniştim? Poate în primă instanţă să încercăm meditaţia, yoga, să luăm o gură de aer, sau sa găsim alte activitati plăcute. Să ne gândim la tot ceea ce avem şi ceea ce am realizat. Să ne privim copiii şi partenerul de viaţă, familia cu mai multă dragoste şi compasiune. Să luăm legătura cu persoanele apropiate şi să le mulţumim pentru tot ceea ce au făcut pentru noi. Sunt doar câteva gânduri, pot fi doar exemple, însă mai mult ca sigur fiecare poate găsi ceva potrivit pentru el.

Şi apoi, din acest punct de echilibru să privim ce oportunităţi avem. Oportunităţi în relaţia cu cei din jur, apropiindu-ne de cei dragi. Observ mereu cu uimire cum o schimbare mică de viziune, de atitudine poate aduce modificări mari în relaţia cu cei din jur. Oportunităţi în sfera profesională, în care poate e timpul să facem o schimbare, să adăugăm sau să renunţăm la ceva. Putem face asta.

Cred că această perioda va aduce transformări importante în fiecare dintre noi. Ne stă în putere să determinăm sensul acestei schimbări. Să profităm de clipa prezentă!

 

Photo by Luca Carrà on Unsplash



Imaginează-ţi cum ar fi dacă...

În loc să te simţi stresat şi îngrijorat te-ai simţi împlinit şi echilibrat?

În loc să te simţi singur şi neputincios te-ai simţi iubit şi puternic?

În loc să te simţi respins şi vinovat în relaţia cu cei din jur, te-ai simţi încrezător şi conectat cu oamenii la care ţii?




Imaginează-ţi cum ar fi dacă...

În loc să te simţi stresat şi îngrijorat te-ai simţi împlinit şi echilibrat?

În loc să te simţi singur şi neputincios te-ai simţi iubit şi puternic?

În loc să te simţi respins şi vinovat în relaţia cu cei din jur, te-ai simţi încrezător şi conectat cu oamenii la care ţii?

Pin It on Pinterest

Shares
Share This