CUM SA COMBINI TIPURILE DE PARENTING CU PERSONALITATEA COPILULUI PENTRU A AVEA REZULTATE
Parintele si copilul, protagonistii unei relatii frumoase menite sa functioneze cat mai bine. Insa, pentru aceasta reusita, fiecare trebuie sa isi aduce propria contributie. In Episodul 1 am descris atat trei stiluri de parenting cat si trei tipuri de personalitate in care copilul dumneavoastra se poate incadra. Dupa cum veti vedea, in continuare, nu toate stilurile sunt compatibile unele cu altele.
Parinte Autoritar / Copil Rebel
Daca dumneavoastra, ca parinti, adoptati un stil Autoritar, iar copilul este Rebel, atunci, lupta pentru putere va fi continua si frustranta. Fiecare va incerca sa il domine pe celalalt. Cel mic va fi neascultator, va face scene, va dramatiza situatia, va va ademeni in dispute. Scopul lui, inconstient bine inteles, e de a va submina puterea si autoritatea si de a se afla, fireste, doar el in centrul atentiei.
Ce e de facut?! In acest caz ar fi de dorit sa va pastrati calmul, sa fiti rabdatori si consecventi. Dati-i atentie copilului, ascultati-l pentru a-l face sa se simta important. Evitati confruntarile furioase, impunerea termenelor limita, sau ridicarea tonului. Pe cat posibil, indreptati-va catre un stil egalitar, si tineti cont si de parerea lui, chiar daca asta presupune sa faceti si compromisuri. Este necesar ca respectul reciproc si cooperarea sa le puneti la loc de cinste.
Parinte Autoritar / Copil Cooperant
Intalnirea dintre un parinte Autoritar si un copil Cooperant poate sa genereze conflicte. Cel mic, de obicei, se bucura sa se implice in luarea deciziilor, insa vorbim despre o situatie care il deranjeaza pe adultul obisnuit sa controleze situatia. Este de dorit sa va indreptati catre un stil Egalitar, sa ii lasati dreptul de a alege intre doua sau mai multe alternative. Acesti copii apreciaza implicarea parintilor in viata lor, fie ca e vorba de activitati comune sau de consultare atunci cand au nevoie sa vorbeasca. Incurajarea, lauda, recunoasterea succeselor reprezinta baza pe care copilul dumneavoastra se va dezvolta armonios.
Parinte Autoritar / Copil Pasiv
Ce stiluri sunt compatibile? Este simplu! Parintele Autoritar se potriveste de minune cu un copil Pasiv. Cel mic are nevoie sa i se spuna ce sa faca, in timp ce adultului ii place sa dea instructiuni. Indicatiile precise pe care le primeste il ajuta sa se ghideze mai usor in viata, in schimb toleranta absoluta l-ar putea bulversa.
Parinte Egalitar / Copil Cooperant
Un alt caz fericit este si intalnirea dintre parintele Egalitar si copilul Cooperant. Ei vor avea, de cele mai multe ori, o relatie pasnica, bazata pe principii democratice. Se pune accent pe lucrul in echipa, iar copilul se va simti increzator si motivat.
Parinte Egalitar / Copil Cooperant
Nu la fel de pasnica va fi relatia dintre un parinte Egalitar si un copil Rebel. Este foarte posibil sa apara si dificultatil de comunicare. Cei mici nu vor sa renunte la putere, ci o vor doar pentru ei. Pe buna dreptate, in acest caz, parintele se va simti frustrat si isi va pierde rabdarea.
Daca sunteti in aceasta situatie este bine, pe cat posibil, sa nu va enervati, chiar si in situatiile in care copilul va scoate din minti. Ii puteti explica punctul dumneavostra de vedere pe un ton cat mai calm posibil. Ii dati voie, in acest fel, celui mic, sa nu fie neaparat de acord cu parerea dumneavoastra. Il invatati ca doi oameni pot vedea acelasi lucruru in mod diferit. Astfel, respectul reciproc este pus in valoare, iar personalitatea copilului nu ii va fi stirbita. O alta sugestie este aceea de a-l implica in activitatile familiei, cum ar fi organizarea unei petreceri, dar si in stabilirea regulilor.
Parinte Egalitar / Copil Pasiv
Parintele Egalitar poate fi frustrat in cazul in care copilul sau este Pasiv si, din cauza timiditatii, nu se implica in achivitatile de echipa. Solutia sunt incurajarile, aprecierile, dar si laudarea reusitelor oricat de mici. Instructiunile precise ii ajuta pe acesti copii sa indeplineasca admirabil diferite sarcini, proiecte, sa sa atinga obiectivele pe care si le-au propus.
Parinte Permisiv / Copil Rebel
Trecem acum la atmosfera unei relatii in care un parinte este Permisiv si copilul e Rebel. De obicei este una linistita. Cei doi se simpatizeaza reciproc si colaboreaza foarte bine. Daca sunteti in aceasta situatie, este de dorit ca atunci cand apar comportamente inacceptabile din partea copilului sa va impuneti cu fermitate. Alfel situatia va scapa de sub control.
Parinte Permisiv / Copil Cooperant
Mai exista si combinatia intre un parinte Permisiv si un copil Cooperant . Ea implica, de cele mai multe ori, o comunicare slaba. Primind prea multa putere, copilul care este obisnuit sa colaboreze, nicidecum sa conduca, s-ar putea simti, la un moment dat, coplesit, ba chiar derutat.
In aceasta situatie va puteti adapta la personalitatea celui mic. Incurajati-l sa ia decizii si sa participle la activitati comune.
Parinte Permisiv / Copil Pasiv
Si mai exista o situatie, cea in care se intalnesc un parinte Permisiv si un copil Pasiv. Atentie, relatia dintre cei doi nu va fi una profunda sau fara probleme. Copilul, lipsit de indrumare si de sustinere nu se va implica in proiecte. Altfel spus, nu va avea capacitatea sa treaca peste diferitele provocari pe care viata le ofera cu generozitate. Daca sunteti in aceasta situatie este nevoie sa va implicati mai mult. In acest sens este de dorit sa dati instructiuni detaliate despre rezolvarea diferitelor probleme intampinate sau despre sarcinile ce trebuie realizate. Este de preferat sa-i incurajati preocuparile sau abilitatile pe care le are. II puteti oferi noi provocari ce-i vor creste increderea in fortele proprii.
In concluzie este bine de stiut ca un parinte autoritar va fi compatibil cu un copil pasiv, un parinte egalitar va face o echipa excelenta cu un copil cooperant, iar un parinte permisiv cu un copil rebel.
Asadar, daca intelegeti personalitatea celor mici si va cunoasteti bine modul in care actionati sau reactionati, este posibil sa gasiti o modalitate de abordare eficienta pentru fiecare tip de comportament in parte. Ca parinti, persoane adulte, constiente, avem posibilitatea de a ne adapta stilul la persoana cu care intram in relatie. A ramane neschimbat ca parinte, rigid in relatia cu fiul sau cu fiica, inseamna o abordare fortata care nu face bine nimanui. Ea aduce cu sine razboiul intre cele doua tabere sau deseori o stare de confuzie. Cand observati ca o anumita strategie nu da rezultate, este esential sa deveniti flexibili la felul de a fi al copilului si sa actionati in functie de acest lucru. Nu insistati pe un drum cu obstacole daca pot exista si alternative.
Si capacitatea de adaptare este o arta, pana la urma. Nici grea, dar nici usoara, totusi necesara. O transformare radicala, nu este insa nici ea de dorit. Sa pozam in personaje in care nu ne regasim nicidecum ar putea inrautati situatia.
Putem, in linii mari, sa ne pastram stilul in care ne regasim cel mai bine. Este de preferat insa ca in anumite situatii sa avem puterea de a ne tranforma. Putem sa imbracam, dupa caz hainele tolerantei, dar si pe cele ale fermitatii. Se impune, asadar, pentru binele copiilor nostri sa fim diplomati si flexibili.
Am spus de la bun inceput ca nu este usor, ca mai avem cu totii de lucrat la acest capitol, insa fiecare secunda investita se va justifica mai tarziu. Ea va fi rasplatita cu o relatie frumoasa, la care toti visam, aceea dintre parinte si copilul sau. Copilul va reusi sa isi implineasca visele, sa devina un adult echilibrat si increzator in propriile forte, iar noi sa ne mandrim ca la reusita lui am participat si noi cu un cuvant frumos, cu o hotarare buna luata la un moment potrivit, dar si cu multa iubirea dublata de intelegere.
Photo by Natalya Zaritskaya on Unsplash
