„Mereu exagerezi! Eşti aşa sensibilă!”
„Nu stiu de ce faci aşa mare caz din atâta lucru!”
„Nu ţi-am spus niciodată asta!”
Iată câteva afirmaţii care ne pot face să ne întrebăm dacă e vorba despre gaslighting.
Dar… ce este de fapt gaslinghting-ul?
Gaslighting este un termen utilizat inca din anii ’40, insa teoretizat mai bine in 2007 de către Robin Stern in cartea sa „The Gaslight Effect”. Utilizat din ce in ce mai mult de psihologi, folosit ca atare şi în limba româna, el se referă la o forma specifică de manipulare şi abuz emoţional. O manipulare în urma căreia, realitatea unei persoane este pusă sub semnul întrebării, fie că este vorba despre amintiri, percepţii sau reacţii.
Totul începe cu remarci aparent nesemnificative, nevinovate, dar insidioase. In timp, adunându-se una cate una, ne pot distruge încrederea în sine. In cazuri extreme, cu timpul, putem să ne îndoim de propria realitate, să nu mai reuşim să luam decizii, iar starea de bine să ne fie afectată. Se ajunge astfel la o situatie de codependenţă fata de abuzator, care ştie mai bine cum arată realitatea, cum este mai bine să ne comportăm sau ce alegeri să facem.
Persoana manipulatoare se poate afla în familie, la servici, în cuplu, dar poate fi şi o persoană publică. Este prietenul care, deşi promite să îţi va tine un loc lângă el, uită şi îţi spune ca eşti sensibil daca cumva te superi. Sau seful care este nemulţumit că nu ai făcut vânzări de 1500 de euro, deşi spusese că trebuie să te opreşti la 1000 şi, in plus, nu recunoaşte cele afirmate. Sau poate e mama care, vorbind la telefon cu o prietenă, pune la îndoială capacitatea ta de a tine minte că te-a rugat să vii acasă devreme, deşi tu eşti convins că nu ţi-a spus nimic legat de asta.
Cu cât persoana care utilizează această tehnica ne este mai apropiată, cu atat impactul asupra noastră este mai puternic.
Este cert faptul că cei care utilizează gaslight-ingul intră într-o luptă de putere, în care manipulatorul îşi impune propria percepţie despre realitate, ca un mod in care îşi poate menţine stima de sine, validându-se si simţindu-se superior. Dinamica victimă – călău sau abuzat – abuzator este pusă cu repeziciune în practică, cel puternic preluând controlul. Cel vizat se supune cu repeziciune, evitând conflictul si în cele din urmă făcând totul ca să nu piardă relaţia cu persoana iubită, investită emoţional.
Uneori cel care utilizează gaslight-ingul nu este neaparat conştient de ceea ce face. Poate că părinţii au avut o viziune îngustă şi inflexibilă despre lume, pe care şi-au impus-o cu tărie. Sau poate că modul în care el vede lucrurile este diferit de al tău.
Cum se manifesta gaslighting-ul?
De cele mai multe ori cel care utilizează gaslighting-ul:
- Insistă că ai spus sau făcut lucruri pe care nu le-ai spus / făcut
- Neagă sau ia în derâdere amintirea ta supra modului în care au decurs lucrurile
- Te cataloghează ca “nebun” sau “prea sensibil” cand îţi exprimi nevoile, trăirile sau îngrijorările
- Răstălmăceşte evenimentele astfel încât să devii vinovat
- Insistă că are dreptate şi refuza să ia în considerare perspectiva ta
- Îşi exprimă în fata altora dubiul legat de trăirile, comportamentele şi starea ta psihica
- Refuză să asculte ce anume ai de spus sau zice ca nu înţelege explicaţiile tale
- Schimbă subiectul sau pune la îndoială modul tău de a gândi
- Memoria ta e pusă sub semnul întrebării
- Nevoile si trăirile tale sunt considerate neimportante
- Pretinde că a uitat ce s-a întâmplat sau neagă înţelegeri prealabile
Care este impactul asupra ta?
Conform lui Stern, principalele semnale de alarma că eşti o victima sunt:
- Pui mereu sub semnul întrebării propria realitate
- Îţi este greu să iei decizii
- Te gândeşti ca eşti prea sensibil sau că nu eşti o persoană bună
- Într-o confruntare cu persoana care te manipulează, simţi deodată că te afli in mijlocul unei discuţii pe care nu intenţionai sa o ai, ca nu progresezi si spui aceleaşi lucruri fara sa fii ascultat
- Eşti confuz legat de propriile gânduri, emoţii sau credinţe
- Simţi ca îţi pierzi propria identitate
- Crezi ca eşti vinovat atunci cand ceva nu merge aşa cum te aşteptai
- Îţi ceri mereu scuze
- Nu înţelegi de ce nu eşti fericit cu viaţa pe care o ai
- Crezi că nu poţi face nimic bine
- Ai o stare de neajutorare, frustrare si amorţeală
- Eşti confuz în ceea ce priveşte relaţia. Ştii că ceva nu e în regulă, dar nu ştii exact ce anume.
Deseori apar schimbări in comportamentul tău precum:
- Te întrebi dacă ai spus sau ai făcut ceea ce trebuie sau dacă alegerile tale sunt cele potrivite
- Faci alegeri in funcţie de ceea ce îşi doreşte cealaltă persoana
- Găseşti mereu scuze celeilalte persoane pentru acuzele asupra ta sau asupra celor apropiaţi
- Nu mai petreci timp făcând activităţi, care îţi plăceau in trecut
- Îţi alegi constant cuvintele si evaluezi acţiunile, astfel încât “totul să fie bine”
- Minţi si te izolezi de cei apropiaţi pentru a evita conflictul
Stern descrie trei stadii prin care trece victima:
- Neîncrederea: iniţial, din poziţia de victimă, nu credem că afirmaţiile făcute de cealaltă persoană sunt valide.
- Apărarea: insă, cu timpul, acestea fiind repetate iar si iar, ajungem să ne apărăm si apoi să ne întrebăm dacă celălalt nu are cumva dreptate.
- Depresia: in cele din urmă, suntem confuzi legat de propriile percepţii, mai ales daca investim această persoană cu încredere şi cu o aură de superioritate şi putere.
Ne dorim să putem conta pe părinţi, pe partenerul de cuplu, pe prieteni sau pe colegii de muncă. Este ceva normal. Insă, în situaţia în care nu suntem siguri pe propria persoană, pe capacitatea de a ne descurca singuri în orice împrejurare, ne vom “agăta” şi îl vom investi pe celalalt cu puteri supradimensionate. Gaslighting-ul functionează pentru că dorim sa avem încredere în persoana respectivă, o investim cu autoritate şi vrem să îi câştigăm încrederea. Aceste persoane, deseori narcisice, pot profita de poziţia pe care le-o acordăm, pentru a exercita o presiune şi, în cele din urma, pentru a ne controla.
A recunoaşte această dinamica nu este usor. Si asta pentru că dansul in acest tip de relaţie începe foarte subtil. Iniţial poate părea ca e vorba despre grijă, implicare şi iubire. Ne putem lăsa vrăjiţi, conduşi şi alunecăm în acest patern. Iar ieşirea din aceasta înlănţuire este de cele mai multe ori dificilă şi dureroasă.